SURSĂ: NEWSWEEK - https://www.newsweek.com/world-wildlife-day-2019-oceans-pollution-global-warming-1349026

Pentru prima dată, Ziua Mondială a Faunei Sălbatice a ONU evidențiază amenințările la adresa vieții marine. Tema Zilei Mondiale a Vieții Sălbatice 2019, care are loc pe 3 martie, este „Viața sub apă: pentru oameni și planetă”. Titlul este un semn de cap la Dezvoltarea Durabilă a ONU Obiectivul 14 – Viața sub apă, care se concentrează pe protejarea speciilor marine.

„Oceanele ne reglează climatul, produc jumătate din oxigenul pe care îl respirăm, furnizează hrană pentru [mai mult] 3 miliarde de oameni și absorb 30% din dioxidul de carbon eliberat în atmosferă și 90% din căldura din cauza schimbărilor climatice”, a spus Abdoulaye Mar. Dieye, secretar general adjunct al ONU, în noiembrie când tema a fost anunțată.

Ziua Mondială a Vieții Sălbatice a ONU a fost instituită în 2013, primul eveniment având loc în 2015. Misiunea sa este de a „sărbători și de a crește gradul de conștientizare a faunei și florei sălbatice din lume”. În întreaga lume au loc activități, proiecții de filme și concursuri de artă pentru a atrage atenția asupra temei din acest an, inclusiv un eveniment la sediul ONU din New York.

Oceanele acoperă 71% din suprafața Pământului și reprezintă mai mult de 99% din habitatul locuibil al planetei, dar oamenii de știință spun că au probleme serioase. Prima analiză sistematică a sălbăticiei marine, publicată în jurnal Biologie actuală în 2018, a constatat că oceanul a fost modificat pe scară largă din cauza activității umane, doar 13% rămânând netulburat.

Vestea a urmat dezvăluirii că peste jumătate din oceanele lumii sunt pescuite industrial. Un studiu din 2018, publicat în jurnal Ştiinţă, a constatat că pescuitul comercial acoperea o suprafață mai mare decât agricultura globală.

Această perturbare masivă a ecosistemelor oceanice poate fi cauzată de amenințări atât de diverse precum pescuitul excesiv, deversarea de substanțe chimice agricole și încălzirea globală care duce la creșterea temperaturii mării. În timp ce amenințările la adresa pădurilor tropicale și a altor medii terestre sunt cunoscute de mult timp, conștientizarea publicului cu privire la starea precară a oceanului este o revelație mai recentă, mulțumită parțial fenomenelor culturale precum BBC. Planeta Albastră serie.

De la albirea coralilor la acidificare, Newsweek discută despre 15 dintre cele mai mari amenințări cu care se confruntă oceanele în prezent, precum și despre ceea ce putem face în privința lor.

Schimbarea climei

Oceanul a absorbit 80% din dioxidul de carbon produs de om. Aceste ape mai calde afectează aproape fiecare aspect al bunăstării oceanului, de la albirea coralilor până la modelele de migrație a peștilor și chiar modificările curenților oceanici. Încălzirea provoacă haos în cadrul vieții marine, care ia indicii biologice de la temperaturi pentru a ști când să depună icre.

Ce poti sa faci: În timp ce luarea în considerare a amprentei tale de carbon poate ajuta, trebuie să aibă loc schimbări majore la nivel guvernamental pentru ca această problemă uriașă să se schimbe. Susține politicienii locali care pledează pentru legi care protejează mediul. Proiectul Sustainable Politician ajută la explicarea acreditărilor ecologice (sau lipsa acestora) ale fiecărui reprezentant de stat.

Poluarea cu plastic

Greenpeace estimează că 12,7 milioane de tone de plastic ajung în mare în fiecare an. Gunoiul din plastic, cum ar fi sticlele și sacii, este adesea confundat cu hrană de către creaturile marine și mâncat. Acest lucru poate bloca căile respiratorii ale animalului sau chiar le poate sugruma. Plasticul este toxic pentru aceste animale, înfundandu-le stomacul astfel încât să nu poată ingera hrană adevărată. Și nu doar zonele de coastă sunt afectate – chiar și în șanțul Mariana adânc de 6,8 mile, un studiu recent a constatat că toată viața marina avea plastic în intestine.

Ce poti sa faci: Nu este ușor să tăiem plasticul inutil din viața noastră, dar nu este deloc imposibil. Supermarketurile sunt mari păcătoși când vine vorba de excesul de deșeuri de plastic, așa că încercați să cumpărați numai legume și fructe care sunt vândute în vrac și aduceți-vă propria pungă reutilizabilă. Investește într-o cantină pentru a nu fi nevoit să irosești plastic (și bani) pe apă îmbuteliată. Încercați să petreceți o săptămână observând ce plastic inutil consumați fără să stați pe gânduri, cum ar fi paiele de băut și aparatele de ras de unică folosință.

Pescuit nesustenabil

WWF spune că peste 30% din pescuitul mondial s-a epuizat datorită pescuitului excesiv. Unii pești, cum ar fi tonul roșu din Atlantic, au fost vânați atât de intens încât sunt acum o specie pe cale de dispariție. Deși există reglementări pentru a încerca să reducă epuizarea, pescuitul ilegal este încă o mare problemă.

Ce poti sa faci: Marine Stewardship Council (MSC) lucrează cu pescuitul pentru a-i face pe consumatori să conștientizeze ce pești sunt durabili. Achiziționând produse din fructe de mare certificate de MSC, consumatorii contribuie la sprijinirea practicilor de pescuit etice. Din fericire, etichetele MSC au devenit mainstream – chiar și McDonald's oferă produse de pește alb 100% certificate MSC.

Turism și dezvoltare

Toată lumea iubește o plajă, dar creșterea nereglementată a turismului pe litoral poate dăuna grav oceanului. Infrastructura precum drumurile și clădirile înlocuiesc habitatele naturale, iar afluxul de oameni produce mai multe deșeuri și poluare. Recifele de corali de la Hong Kong la Honolulu au fost toate distruse datorită dezvoltării coastei.

Ce poti sa faci: Călătoria locală ar putea să nu fie super plină de farmec, dar este adesea mai ieftină și te învață despre propria ta zonă – și este mult mai puțin poluant. Dacă vrei să mergi mai departe, Societatea Internațională de Ecoturism te poate îndruma în direcția unor vacanțe care nu vor răni planeta.

Transport

Navele comerciale reprezintă o serie de amenințări la adresa vieții marine. Ele scurg adesea ulei și substanțe chimice, aruncă deșeuri și poluează aerul prin emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot și dioxid de carbon. De asemenea, se știe că se zdrobesc balenele și alte mamifere marine.

Ce poti sa faci: Cumpărați local! Deși poate fi greu să rezistați momerii mărturiilor ieftine de peste mări stocate pe Amazon, faceți o pauză înainte de a fi sedus de un preț scăzut. Probabil că altcineva plătește factura, fie că este un muncitor prost plătit sau o creatură lovită de o barcă într-o călătorie inutilă. Încercați să cumpărați produse alimentare de sezon, cultivate local, când puteți.

Protecție inadecvată

Aproximativ 5,7% din oceanele lumii au fost desemnate ca protejate, dar asta nu înseamnă că sunt lipsite de factori de risc de mediu. Dintre aceste zone marine protejate (AMP), WWF spune că 90% sunt deschise pescuitului și aproape toate sunt deschise turismului. Foarte puțini au un management dedicat pentru a se asigura că ecosistemele locale rămân sănătoase.

Ce poti sa faci: Aceasta este în principal o problemă guvernamentală. Dar indivizii își pot găsi AMP-ul local și pot adresa o petiție reprezentantului corespunzător pentru ca investițiile și managementul AMP să fie o prioritate.

Ulei si gaz

Rezerve mari de gaze și petrol sunt încă situate sub fundul mării. Dar forajul și prospectarea pot dăuna mediului marin local și multe companii nu abordează în mod adecvat preocupările de mediu, ducând uneori la scurgeri dezastruoase de petrol. Pe măsură ce resursele devin limitate, companiile se mută în zone din ce în ce mai îndepărtate, dintre care unele au puțină protecție a mediului.

Ce poti sa faci: Fiți atenți la consumul de gaz - faceți efort să utilizați transportul public și să evitați zborurile pe distanțe lungi. Utilizarea cât mai multă energie regenerabilă susține industria energetică durabilă și ecologică.

Poluarea litoralului

Agricultura industrială folosește o cantitate mare de substanțe chimice, cum ar fi azotul și fosforul, multe dintre ele se spală în râuri și în cele din urmă își fac drum în mare. Aceste supraîncărcări chimice duc la zone moarte ale oceanelor, în care nivelurile de oxigen scad și toată viața fie moare, fie migrează. Coasta de Est, Golful Mexic și Marile Lacuri au văzut zone moarte oceanice. Din 1950, zonele moarte cu oxigen zero au crescut de patru ori.

Ce poti sa faci: Din nou, aceasta este o problemă guvernamentală. Zonele moarte pot fi re-hrănite cu practici agricole mai bune și sisteme de canalizare. Cu toate acestea, zonele moarte de coastă nu sunt o prioritate pentru guvernele din întreaga lume. Votarea și susținerea politicienilor care iau problema în serios pot ajuta.

Acidificarea

Dioxidul de carbon se dizolvă în oceane pentru a forma acid carbonic. Creșterea nivelului de acid împiedică creaturile marine care se calcifiază să formeze cochilii și le perturbă procesul de împerechere. De asemenea, peștilor le este mai greu să detecteze prădătorii în apa acidă. Acidificarea schimbă chimia mării – în ultimii 200 de ani, oceanul a devenit cu 30% mai acid.

Ce poti sa faci: Emisiile de carbon sunt în spatele acidificării, așa că schimbarea micilor obiceiuri zilnice, cum ar fi mersul cu bicicleta la serviciu sau stingerea luminilor nefolosite, este un început. Foloseste asta calculator amprenta de carbon pentru a verifica unde poți tăia.

Abuzurile drepturilor omului pe mare

Nu doar creaturile marine suferă pe mare. Pe măsură ce resursele devin mai rare, industria pescuitului nereglementată devine din ce în ce mai tare. Muncitorii lucrează în mod regulat pe navele de pescuit pentru ore inumane fără plată – Asia de Sud-Est a devenit un punct fierbinte pentru acești lucrători traficați. Acest lucru este teribil în sine, dar este puțin probabil ca aceste companii de pescuit necinstite să acorde vreo atenție legilor de protecție a mediului și adesea pescuiesc excesiv.

Ce poti sa faci: Este dificil să afli de unde provine peștele de la supermarket. Programul Seafood Watch din Monterey Bay Aquarium are un Instrumentul de risc pentru sclavia fructelor de mare pentru a ajuta la informarea consumatorilor și a întreprinderilor.

Vânătoarea comercială de balene

Vânătoarea comercială de balene a fost o problemă atât de mare în secolul al XX-lea încât populațiile de balene s-au prăbușit – balenele albastre din Antarctica au fost aproape în întregime exterminate. Cu toate acestea, o interdicție mondială a vânătorii comerciale de balene în 1986 – onorată de toate țările, cu excepția a trei – ajută populațiile de balene să se redreseze, deși un studiu australian din 2017 a constatat că până în 2100 nu și-au revenit nici măcar la jumătate din numărul lor înainte de vânătoare de balene. Islanda și Norvegia continuă vânătoarea de balene, unele flote ucigând sute de balene în fiecare an.

Ce poti sa faci: Nu mult, cu excepția cazului în care locuiți în Japonia, Islanda sau Norvegia. Dar puteți sprijini organizații de caritate precum Whale & Dolphin Conservation USA.

Exploatare de adâncime

Nu doar petrolul și gazele sunt vânate sub mări. Pe măsură ce tehnologia avansează, cererea nouă de minerale prețioase crește. Nodulii de mangan, care se găsesc în rocile de pe fundul mării, produc aliaje metalice industriale precum oțelul inoxidabil. Cobalt, nichel, taliu și, de asemenea, găsite îngropate în fundul mării, care hrănesc adesea diverse ecosisteme. Companiile înființează operațiuni miniere care pot perturba viața submarină delicată prin răzuirea fundului oceanului.

Ce poti sa faci: Aceste minerale prețioase sunt adesea folosite în lucruri precum smartphone-uri și, în mod ironic, tehnologii ecologice precum panourile solare. În loc să vă grăbiți să cumpărați cea mai nouă tehnologie, agățați-vă telefonul existent și reparați-l dacă se strica în loc să-l aruncați.

Poluare fonică

Balenele și delfinii comunică și vânează folosind semnale sonore. Dar acest proces este perturbat de zgomotul industriei maritime, de la transport maritim la industria gazelor și la sonarul militar. Această poluare fonică a determinat femelele balene să rateze sunetul bărbaților care cântă, provocând pierderea oportunităților de împerechere și chiar a cauzat eșuarea balenelor. Zgomotul produce stres constant, la nivel scăzut, la creaturile marine, care are efecte necunoscute pe termen lung.

Ce poti sa faci: Creșteți gradul de conștientizare cu privire la această problemă mai puțin cunoscută. „Oamenii de știință știu că avem o problemă de zgomot”, a declarat savantul maritim Christopher Clark pentru Yale Environment 360 în 2016. „Trebuie să aducem acest lucru în presă, trebuie să mergem la ședințele primăriei și să spunem oamenilor ce se întâmplă acolo, astfel încât putem obține acțiuni politice semnificative pentru a aborda acest lucru”.

Topirea calotelor glaciare

Creșterea temperaturilor a făcut ca calotele glaciare arctice și antarctice să se topească. Acest lucru a amenințat ecosistemele arctice, făcând urșii polari fără adăpost și alungând krill-ul antarctic și numeroasele animale care se hrănesc cu ele. De asemenea, are un impact asupra producției de alge dependente de gheață, care hrănesc codul arctic.

Ce poti sa faci: Un studiu din 2016, revista Science a constatat că pentru fiecare tonă de dioxid de carbon emisă, aproximativ 32 de metri pătrați de gheață dispar. Reducerea propriei amprente de carbon și sprijinirea politicienilor verzi sunt pași mici pentru a ajuta la distrugerea calotei glaciare.

Degradarea recifului de corali

WWF spune că dacă marea se încălzește în ritmul actual, acestea vor deveni prea calde pentru recifele de corali până în 2050. Recifele de corali sunt deja în stare proastă datorită pescuitului excesiv al speciilor care mențin recifele libere de alge, precum și albirii coralilor. care se produce deja din cauza supraîncălzirii. Două treimi din celebra Marea Barieră de Corali din Australia a fost deja distrusă de albire.

Ce poti sa faci: Foștii soldați ai Forțelor Speciale se pot alătura Proiectul Force Blue, care transplantează corali pe cale de dispariție în case noi. Dar singura soluție durabilă este reducerea emisiilor globale de carbon pentru a opri temperaturile mai calde de la albirea coralilor.

- - - - -

navigație maritimă inteligentă HARTE NAUTICE

comparați și rezervați feriboturile - BILETE DE FERBAB IEFTIN

PACE VERDE - organizația internațională neguvernamentală care vizează protecția naturii - „Împreună putem schimba lumea”!